BUCUREȘTI (QHA) -

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România militează pentru menţinerea regiunii Mării Negre în procesele de reflecţie şi de luare a deciziilor NATO: „Summitul se va desfăşura pe fondul unei dinamici accentuate a mediului de securitate, cu impact asupra statelor membre şi Alianţei ca întreg. Am asistat, în anul 2015, la amplificarea şi multiplicarea provocărilor de securitate la adresa spaţiului euroatlantic, în special cel european, situaţie care continuă şi în prezent”.

Preşedintele României, Klaus Iohannis a mai adăugat: „Poziţia României la Summitul NATO din acest an de la Varşovia este în favoarea armonizării intereselor comune de securitate şi apărare, în spiritul solidarităţii şi coeziunii Aliate, dar de o manieră echilibrată pe cele două flancuri, estic şi sudic, şi pe cele două dimensiuni, nordică şi sudică, ale Flancului Estic. Ne dorim menţinerea regiunii Mării Negre în procesele de reflecţie şi de luare a deciziilor actuale şi viitoare ale Alianţei legate de continuarea adaptării NATO pe termen lung. De asemenea, este important ca acelaşi echilibru să se reflecte şi în demersurile de asistenţă pentru partenerii NATO din Flancul Estic, respectiv Sudic al Alianţei”.

Sursele aliate au declarat că „România va obţine o dezvoltare a planului de contingenţă. Concret acest lucru înseamnă că, atunci când eşti atacat, ştii cine, când şi unde vine să te apere. Este vorba despre un plan cu termene precise, cu responsabili, cu unităţi alocate. (...) Am obţinut o echilibrare a întăririi prezenţei NATO pe flancul estic în mod complementar. În flancul nord-estic vor fi dislocate patru batalioane - câte unul în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia. În flancul nord-estic accentul va fi terestru, în timp ce în sudul flancului estic accentul va fi terestru, maritim şi aerian”, adăugând că  „din partea României vom avea două batalioane a câte o mie de militari pentru început. Diferenţa o vor reprezenta militarii din partea aliaţilor - în jur de 1.000 - prin rotaţie. Există un angajament din partea Bulgariei de 400 de militari, din partea Poloniei o companie şi mai discutăm cu încă 4 aliaţi”.

O altă decizie care va fi luată se referă la sistemul antirachetă de la Deveselu, care urmează să fie integrat în sistemul antirachetă al NATO.

QHA