BUCUREȘTI (QHA) -

B’nai B’rith România şi B’nai B’rith Europa, în parteneriat cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Administraţia Prezidenţială, Parlamentul României, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Institutul Cultural Român, Fundaţia Ronald S. Lauder România, Complexul Edu¬caţional Lauder-Reut, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi Consiliul Municipal al Elevilor au organizat în perioada 17-18 mai 2016 la Bucureşti proiectul „Podurile Toleranţei”, un proiect transnaţional pentru Europa Centrală şi de Est, aflat la a III-a ediţie.

La acest eveniment au fost invitaţi şi tineri tătari.

După deschiderea oficială, proiectul a continuat la Liceul „Matei Basarab”, din Bucureşti în sala de festivităţi a liceului. Înainte de seminarul „Importanţa educaţiei în combaterea discriminării romilor şi a antisemitismului. Păstrarea memoriei Holocaustului”, toţi participanţi au ascultat melodia „1944” a interpretei de origine tătar crimeeană, Jamala, care anul acesta a câştigat primul loc la Eurovision. Melodia „1944” este inspirată din deportarea tătarilor crimeeni.

Supravieţuitorii Holocaustului au împărtăşit cu publicul prezent, majoritatea elevi, membri ai diferitelor comunități etnice, emoţiile şi sentimentele petrecute în trecut. Aceştia au povestit experienţele tragice din acele timpuri. După vizionarea filmelor documentare despre evrei, romi şi tătari, reprezentanţi ai minorităţilor prezente au ţinut un discurs bazat pe filmuleţ şi nu numai.

Tânăra Adel Velula, membră a Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Constanţa, a adăugat: „Pentru noi, ziua de 18 mai 1944 este cea mai neagră zi din istoria poporului tătar. Toţi tătarii din Peninsula Crimeea au fost surghiuniţi de Stalin. Călătoria în trenurile sigilate, care a durat aproape două săptămâni fără oprie, a fost un măcel pentru etnicii tătari. Lipsiţi de condiţii umane, fără hrană, fără apă, deportaţii au murit pe capete pe data de 18 mai, ei fiind încărcaţi cu forţa în trenuri şi deportaţi la mii de kilometri depărtare. Acesta a fost momentul care a rămas în memoria tuturor despre genocidul împotriva tătarilor crimeeni. Sute de membri ai comunităţii tătare din România participau la evenimentele comemorative organizate la Simferopol, Crimeea, însă din cauza unor situaţii politice, acest lucru nu a mai fost posibil începând din anul 2014, dar an de an membri ai comunităţii tătare, atât din România cât şi din alte ţări, comemorează ziua de 18 mai printr-un marş.”

 În plus, s-a amintit că minoritatea tătară este singura minoritate care are stabilită prin lege „Ziua Etniei Tătare”, pe data de 13 decembrie, şi „Ziua limbii tătare”, pe data de 5 mai. La finalul evenimentului, s-au acordat premii reprezentanţilor de la fiecare minoritate. Proiectul continuă şi miercuri, 18 mai, la Palatul Parlamentului, cu o sesiune intitulată „Dimensiunile convieţuirii şi contribuţii la dezvoltarea României” şi un seminar despre contribuţiile etniilor la dezvoltarea României, semnificaţia toleranţei şi riscurile radicalizării.

QHA